De ce contează starea de bine în școală

Elevii învață cel mai bine atunci când se simt în siguranță, sprijiniți, conectați și capabili să participe pe deplin la viața școlii. Aceste condiții sunt strâns legate de felul în care elevii învață, se comportă, își construiesc relațiile și fac față dificultăților de zi cu zi.

Despre asta este vorba când vorbim despre starea de bine în școală. Ea înseamnă mai mult decât a te simți fericit sau decât organizarea ocazională a unor activități dedicate. Include starea de bine emoțională și socială a elevilor, relațiile lor cu profesorii și cu colegii, sentimentul apartenenței, încrederea de a participa și climatul general al școlii. Include, de asemenea, starea de bine a adulților care îi învață și îi sprijină.

Școlile au un rol important în modelarea acestor experiențe. Deși starea de bine rămâne importantă pe tot parcursul școlarității, construirea unor relații pozitive, a competențelor emoționale și a unor rutine de sprijin încă de la vârste mici poate crea o bază pe care elevii o duc mai departe pe măsură ce avansează în școală.

Elevii se confruntă cu presiuni tot mai mari

Datele internaționale recente arată că numeroși copii și tineri resimt o presiune crescândă, în paralel cu o percepție în scădere a sprijinului primit. Studiul Health Behaviour in School-aged Children, realizat de Organizația Mondială a Sănătății, a colectat date de la aproape 280.000 de elevi de 11, 13 și 15 ani din 44 de țări și regiuni. Între 2018 și 2022, elevii au raportat un nivel mai scăzut de sprijin din partea profesorilor și a colegilor, în timp ce presiunea școlară a crescut. La nivelul grupelor de vârstă investigate, 11% au declarat că au fost victime ale bullyingului la școală, iar 15% ale cyberbullyingului. Aceste rezultate arată cât de important este să se creeze medii școlare în care elevii simt că aparțin, știu unde să ceară ajutor și au relații de sprijin atât cu adulții, cât și cu cei de aceeași vârstă.

Starea de bine și învățarea sunt legate între ele

Sprijinirea stării de bine nu înseamnă coborârea așteptărilor privind învățarea. Cercetările arată tot mai clar că dezvoltarea socială și emoțională a elevilor este legată de implicarea lor și de progresul academic.

O amplă analiză sistematică și meta-analiză din 2025 a examinat 40 de studii care au inclus 33.737 de elevi din clasele 1–12. Elevii care au participat la programe universale de învățare socio-emoțională (SEL) desfășurate în școală au obținut rezultate academice mai bune decât cei care nu au participat. O altă meta-analiză din 2025, cu 24.510 elevi din învățământul primar și gimnazial, a identificat de asemenea efecte mici, dar pozitive, ale programelor SEL asupra performanței academice generale, inclusiv la limbă, matematică și științe. Cercetări anterioare, de mare anvergură, au ajuns la concluzii similare. O meta-analiză frecvent citată, care a analizat 213 programe SEL din școli, cu peste 270.000 de elevi, a constatat îmbunătățiri ale competențelor sociale și emoționale, ale comportamentului și ale rezultatelor școlare.

Aceste rezultate nu înseamnă că o singură activitate dedicată stării de bine va îmbunătăți automat rezultatele academice. Ele sugerează că, atunci când elevii își dezvoltă competențe precum recunoașterea emoțiilor, gestionarea frustrării, cooperarea, rezolvarea de probleme și solicitarea ajutorului, își consolidează în același timp abilități care susțin participarea la învățare.

Relațiile și apartenența fac diferența

Cercetările despre apartenența la școală asociază constant un sentiment mai puternic de apartenență cu o stare de bine mai bună, cu sănătatea mintală și cu rezultatele educaționale. Elevii sunt mai predispuși să simtă că aparțin atunci când au relații de sprijin cu profesorii, relații pozitive cu colegii, un tratament echitabil și ocazii reale de a participa la viața școlii. Un studiu amplu din 2023, realizat pe elevi de clasa a IV-a și a VIII-a, a identificat asocieri puternice între relațiile pozitive profesor-elev, starea de bine subiectivă a elevilor și performanța școlară.

Pentru profesori, aceste rezultate se leagă direct de practica de zi cu zi. Cunoașterea elevilor, crearea unor rutine previzibile la clasă, reacția echitabilă la greșeli, încurajarea cooperării, ascultarea opiniilor elevilor și asigurarea unor ocazii de participare pentru toți pot modela felul în care elevii trăiesc experiența școlii.

Starea de bine a profesorilor face parte din aceeași discuție

Condițiile de muncă ale profesorilor, relațiile lor, volumul de activitate, încrederea și sentimentul unui scop profesional influențează atât propria experiență a școlii, cât și relațiile pe care le construiesc cu elevii. O analiză sistematică a 44 de studii, cu peste 76.000 de profesori, a identificat relații constante între starea de bine a cadrelor didactice și rezultate precum menținerea în profesie, calitatea relațiilor profesor-elev și rezultatele elevilor. Autorii atrag atenția că majoritatea dovezilor disponibile sunt corelaționale, astfel încât aceste relații nu trebuie interpretate ca legături cauzale simple. Sprijinirea stării de bine a elevilor nu ar trebui să devină încă o responsabilitate plasată integral asupra profesorilor. Școlile trebuie să analizeze și modul în care este sprijinit personalul, cum lucrează colegii împreună, cum se împart responsabilitățile și cum contribuie conducerea la un mediu de lucru pozitiv.

Climatul școlar modelează starea de bine cotidiană

OMS și UNESCO recomandă o abordare la nivelul întregii școli, în care sănătatea și starea de bine sunt tratate prin curriculum, politici școlare, relații, mediul fizic și social, practicile personalului și parteneriatele cu familiile și cu comunitatea. Standardele lor globale subliniază că sistemele de educație ar trebui să susțină sănătatea și starea de bine a elevilor, a personalului și a comunităților. În practică, școlile pot:

• construi modalități simple și consecvente prin care elevii să învețe să își recunoască și să își gestioneze emoțiile;
• crea ocazii regulate de cooperare, de relații pozitive și de exprimare a opiniei elevilor;
• recunoaște punctele forte, efortul, progresul și reușita;
• integra starea de bine în rutinele obișnuite ale clasei și ale școlii, în loc să se bazeze pe activități izolate;
• sprijini starea de bine a profesorilor și relațiile lor profesionale;
• consolida comunicarea și cooperarea cu părinții și cu familiile;
• reflecta periodic asupra climatului școlar, a relațiilor și a experiențelor elevilor și ale personalului.

Scopul nu este ca profesorii să devină specialiști în sănătate mintală. Școlile nu pot înlocui serviciile de specialitate. Rolul lor este să creeze condițiile zilnice care susțin dezvoltarea pozitivă, să identifice timpuriu situațiile problematice și să ajute elevii să ajungă la sprijin suplimentar atunci când este nevoie.

Cum aplică proiectul Școli prospere aceste principii

Această abordare se află în centrul proiectului Școli prospere, care promovează o abordare sistemică, la nivelul întregii școli, a sănătății mintale și a stării de bine. Proiectul lucrează cu profesori, directori, elevi și familii pentru a consolida competențele sociale și emoționale, a îmbunătăți climatul școlar și a dezvolta practici care pot deveni parte din viața obișnuită a școlii. Cadrul său se sprijină pe învățarea socio-emoțională, pe psihologia pozitivă și pe modelul PERMA al stării de bine. Thriving Schools project, which promotes a systemic, whole-school approach to mental health and wellbeing. The project works with teachers, school leaders, students and families to strengthen social and emotional skills, improve school climate and develop practical approaches that can become part of everyday school life. Its framework draws on Social and Emotional Learning, Positive Psychology and the PERMA model of wellbeing.

În loc să trateze starea de bine ca pe un subiect separat sau ca pe o activitate de scurtă durată, proiectul Școli prospere sprijină școlile să construiască un fond comun de cunoștințe, rutine și practici. Activitățile de formare vor viza domenii precum psihologia pozitivă, modelul PERMA, învățarea socio-emoțională, climatul școlar, starea de bine a personalului, implicarea elevilor și modalități practice de integrare a stării de bine în activitatea curentă a școlii.

Proiectul pornește și de la premisa că o schimbare durabilă cere participarea întregii comunități școlare. Profesorii, directorii, elevii și familiile au, fiecare, un rol în conturarea unui mediu școlar în care oamenii se simt sprijiniți, respectați și capabili să participe. Multe dintre practicile care susțin starea de bine le sunt deja familiare profesorilor. O discuție care oferă sprijin, o rutină previzibilă, o ocazie de lucru în echipă, recunoașterea efortului, o reacție calmă la conflict sau posibilitatea elevilor de a-și exprima opiniile contribuie la o experiență școlară pozitivă. Dificultatea este ca aceste practici să devină mai intenționate, mai consecvente și împărtășite la nivelul întregii școli.

Prin proiectul Școli prospere, școlile participante vor lucra pentru un obiectiv comun: ca starea de bine să facă parte din felul în care școala predă, comunică, construiește relații și sprijină deopotrivă elevii și personalul. Thriving Schools, participating schools will be working towards a common goal: making wellbeing part of how the school teaches, communicates, builds relationships and supports both students and staff.

Bibliografie

Allen, K.-A., & Dong, S. (2026). The science of belonging: Exploring the concept, drivers, barriers and evidence-based solutions to cultivate belonging in K–12 education. International Baccalaureate Organization.

Dreer, B. (2023). On the outcomes of teacher wellbeing: A systematic review of research. Frontiers in Psychology, 14, Article 1205179. https://doi.org/10.3389/fpsyg.2023.1205179

Durlak, J. A., Weissberg, R. P., Dymnicki, A. B., Taylor, R. D., & Schellinger, K. B. (2011). The impact of enhancing students’ social and emotional learning: A meta-analysis of school-based universal interventions. Child Development, 82(1), 405–432. https://doi.org/10.1111/j.1467-8624.2010.01564.x

Ha, C., McCarthy, M. F., Strambler, M. J., & Cipriano, C. (2025). Disentangling the effects of social and emotional learning programs on student academic achievement across Grades 1–12: A systematic review and meta-analysis. Review of Educational Research. Advance online publication. https://doi.org/10.3102/00346543251367769

World Health Organization Regional Office for Europe. (2024a). A focus on adolescent peer violence and bullying in Europe, central Asia and Canada: Health Behaviour in School-aged Children international report from the 2021/2022 survey (Vol. 2).

World Health Organization Regional Office for Europe. (2024b). A focus on adolescent social contexts in Europe, central Asia and Canada: Health Behaviour in School-aged Children international report from the 2021/2022 survey (Vol. 7).

World Health Organization, & United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization. (2021). Making every school a health-promoting school: Global standards and indicators. World Health Organization.

Zhao, Y., & Sang, B. (2025). The effect of social–emotional learning programs on elementary and middle school students’ academic achievement: A meta-analytic review. Behavioral Sciences, 15(11), Article 1527. https://doi.org/10.3390/bs15111527

Zhou, D., Liu, S., Zhou, H., Liu, J., & Ma, Y. (2023). The association among teacher-student relationship, subjective well-being, and academic achievement: Evidence from Chinese fourth graders and eighth graders. Frontiers in Psychology, 14, Article 1097094. https://doi.org/10.3389/fpsyg.2023.1097094